sâmbătă, ianuarie 09, 2010

Viaţa ca un meci de fotbal

Schimbare. A sosit momentul să intri tu în joc. Publicul privitor nu are nici o reacţie ...eşti nou, nu te cunosc! Încrezător şi motivat, păşeşti convingător şi îţi ocupi poziţia în teren dorind să afirmi. Ai intrat într-un moment în care meciul traversează o perioadă monotonă dar periculoasă. Egalitatea stabilită până în momentul intrării tale se poate modifica cu o simplă greşeală comisă: de tine sau de echipa pentru care joci. Este primul şi singurul tău joc, singura şansă care o ai: modul în care vei juca va avea efecte după ce se va fluiera finalul jocului... finalul vieţii.
O dată cu intrarea ta în teren speri să aduci un plus jocului. Pe parcurs însă, entuziasmul ţi s-a pierdut. Eşti obosit, devii agitat şi afectat de ceea ce se spune din tribune. Ai comis câteva faulturi şi eşti pe punctul de a fi eliminat. Cele mai multe offside-uri le-ai făcut tu. Cei care te privesc te văd ca un mişel, vrei să trişezi. Ai marcat un gol corect dar ţi s-a anulat, ai rămas în umbră. Ai făcut gafe şi privitorii te taxează cu înjurături. Acum e şi familia ta în joc. Tensiunea creşte, nervii sunt pe punctul de a plesni, sudoarea îţi brăzdează faţa: orice greşeală poate fi fatală. Te lupţi să rămâi concentrat. Simţi dureri în tot trupul, picioarele îţi tremură iar ritmul jocului tău a scăzut. Te motivezi să rămâi concentrat, nu mai e mult şi jocul vieţii tale se va termina. O simplă greşeală acum poate şterge toate momentele bune ale jocului prestat până acum.
În acest meci toţi vom avea un timp pe care trebuie să îl jucăm. Unii prind mai greu ritmul, devin crispaţi, fac gafe, sunt huiduiţi şi parcă abia aşteaptă să se termine cu... viaţa lor. Alţii în schimb sunt mai agresivi, altruişti, oportunişti, inspirând încredere şi siguranţă. Pe aceştia îi preferă publicul, pe ei îi ovaţionează, pentru că ei sunt mai mereu în ofensivă. Disputa şi miza e mare: viaţa de acum şi viaţa de dincolo. Tensiunea, de cele mai multe ori, îi răpune pe unii şi sunt eliminaţi din joc înainte de fluierul final.
Totuşi, în toată această dispută tensionată, există un singur om care face diferenţa, El e cel care de fapt duce echipa spre victorie: Antrenorul. El îşi cunoaşte foarte bine jucătorii, îi îmbrăţişează când sunt răpuşi şi îi incurajează să continue, strigă la ei când e nevoie şi îi pune pe poziţii favorabile. El are strategia câştigătoare. Jucătorul care îşi va înţelege rolul şi scopul şi va urma întru totul indicaţiile Antrenorului, va fi ferit de gafe şi de pericolul eliminării înainte de fluierul final. Tu... cât de bine ai înţeles indicaţiile?

Niciun comentariu: